faci timpul să pară atât de important
când mă răstignești în prezent,
în cuie de "amintește-ți".
stau în genunchi pe cioburile inimilor frânte,
aștept să-mi distrugi cu milă zidurile de libertate.
ca un Sisif îmi împing sufletul de piatră spre tine,
totdeauna acum și pururea și în vecii vecilor.Amin.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu