Am fost pasăre albastră pe cerul tău.
Zborul îmi era fără de urmă
Acolo unde îţi desenai soarele,
Lăsând gratiile coliviei în umbră.
M-ai strivit între norii nergri
Cum striveşti iubirea între gânduri.
Mi-ai strâns aripile între colţii furtunii,
Pân-au crăpat ca zborul între gratii.
Îmi pluteşte trupul pe apete-ţi negre,
Unde ascunzi noaptea sub valuri de durere.
Întunericul îşi întinde clipele fără sfârşit.
La priveghi, Iubire, nimeni n-a venit.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu