uneori m-ascund în primul strop de lumină
și-aștept toată noaptea sub genele tale,
căci vreau să intru mereu în tine din prima
și să rămân tăcută la sfârșitul viselor tale.
uneori m-ascund în prima ta silabă
și-aștept însetată pe buza-ți de jos,
până vocea ta cade pe urechea mea
și-mi strivește liniștea atât de duios.
uneori sunt doar o mică urmă adâncă
și-ncap în patul tau cu miros de păcat,
ca sărutul primăverii în zăpada topită.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu