prăpădire

mai întâi au fost ochii tăi duioși,
apoi au venit mâinele tale curate
și zâbetul de copil credul.

mi-ai cuprins toate fricile
într-un sărut infinit -
și-am crezut că toate-au murit.

și-apoi am scos, rând pe rând,
blestemele din fiecare gând.

mai întâi ți-am amărât privirea,
apoi ți-am bătut în cuie ascuțite
toate prejudecățile mele nenorocite.

căci demonul din mine ucide
și ochi duioși, și mâini curate
și fiecare zâmbet de copil credul.

despărțire

mi-aduc aminte când erai lângă mine
și-apoi treceai în mine
și ne-mpleteam trupurile
ne topeam sufletele
și-apoi treceai dincolo de mine,
eu ajungeam dincolo de tine
și ne tăiam unul pe celălat.

mă despărțeam de mine însămi
ca să te caut, însetată mereu,
de-mbrațișarea ta cu gust de Dumnezeu.